Grupați în patru grupe a câte zece participanți, dispuse în cerc, studenții Academiei de Studii Economice din București au avut ocazia de a discuta, pe rând, cu experți în antreprenoriat – fiecare de altă specialitate –, acesta fiind, de altfel, și specificul atelierului de lucru organizat marți, 27 noiembrie, de către Societatea Antreprenorială Studențească ASE și Europe Direct București în sala 4007 din Clădirea Victor Slăvescu (Calea Griviței 2-2A): la fiecare douăzeci de minute, experiții se roteau între ei, astfel încât, la final, fiecare cerc de studenți a avut ocazia să interacționeze cu oricare dintre oratorii invitați.
Cuvintele de deschidere le-au aparținut doamnelor Loredana Licuța (Coordonator al Centrului de Informare Europe Direct București, Institutul European din România) și Mihaela-Cornelia Dan, prof. univ. dr. la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) și, totodată, coordonator al Societății Antreprenoriale Studențești ASE București (SAS). Doamna Loredana Licuța a făcut o prezentare a Europe Direct, menționând că scopul organizației constă în apropierea publicului de informația europeană prin evenimente non-formale, cum ar fi sesiuni de informare ori ateliere tematice. Doamna profesor Mihaela-Cornelia Dan a mulțumit Europe Direct București pentru inițiativa de a face acest atelier împreună cu SAS și la Academia de Studii Economice, prezentând, apoi, pe scurt, Societatea Antreprenorială Studențească ASE, precum și tendințele observate în ultimii ani în mediul universitar de profil economic în ceea ce privește antreprenoriatul, și anume o dispoziție a studenților ASE de a se lansa în afaceri încă de pe băncile facultății, cât și o înclinație a acelora dintre ei care, deși se angajează în corporații, fac la un moment dat pasul spre antreprenoriat. În continuare, dna. prof. Dan a amintit rolul de incubare de afaceri pe care îl are SAS, motiv pentru care, printre alte obiective, Societatea Antreprenorială își propune să identifice studenții antreprenori și să construiască o comunitate în jurul lor, astfel încât aceștia să se cunoască mai bine și, de ce nu, să își influențeze și colegii de grupă să își deschidă propriile afaceri, „să îi convingă că antreprenoriatul este o soluție viabilă”.
„Încep să apară, mai ales la tinerii sub 30 de ani, firme cu vocație internațională”
Cristian Ormindean, membru al Enterprise Europe Network (EEN), a făcut o prezentare a rețelei de peste șase sute de organizații la nivel mondial, subliniind că EEN are menirea de a găsi parteneri de afacei internaționali pentru întreprinderile mici și mijlocii din România și din zonele de graniță ale acesteia. După etapa de identificare urmează consolidarea unei rețele în interiorul căreia IMM-urile să se ajute la internaționalizare, prin găsirea de parteneri și de soluții tehnice în străinătate, ori prin dezvoltarea unor rețele de distribuție la nivel global.
Opinia doamnei profesor Mihaela Dan cu privire la antreprenoriatul în rândul studenților a fost dublată și de domnul Ormindean, care a accentuat că, de câțiva ani, încep să apară, mai ales la tinerii sub 30 de ani, tot mai multe firme cu vocație internațională. Cu toate acestea, chiar dacă relaxările legislative la nivel internațional și dezvoltările tehnologice facilitează constant internaționalizarea afacerilor, Cristian Ormindean consideră că, în continuare, „în România există un stres de a replica modelul de afaceri în străinătate, ceea ce EEN dorește să combată”.
Definirea inovării la nivel european, cât se poate de simplă
În încheierea intervenției sale în plen, Cristian Ormindean a ținut să expună definiția inovării așa cum este ea înțeleasă în contextul Horizon 2020, programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene – nu ca un proces legat neapărat de cercetare și dezvoltare, ci, mai degrabă, ca un simplu mecanism prin care firmele mențin sau cresc profitul. Câtă vreme o organizație îmbunătățește procese pentru a-și crește profitul sau reduce din cheltuieli pentru a-și îmbunătăți eficiența, se poate vorbi de inovare fără a dispune, neapărat, de tehnologie de ultimă generație.
Ultima intervenție dinaintea deschiderii lucrărilor în grupe a aparținut domnului Ioan Ciupercă, Coordonator Enterprise Europe Network, Agenția de Dezvoltare Regională București-Ilfov. Acesta a oferit câteva informații istorice despre EEN și precursorul acestei rețele, EuroInfo Center, apărut în anul 1989, amintind totodată că această rețea „foarte mare și foarte puternică are rolul de a stabili contacte directe cu firmele care au nevoie să iasă în străinătate”.
Cercuri de lucru
După o jumătate de oră alocată prezentărilor instituților participante și experiențelor antreprenoriale din prisma fiecăreia, au fost începute atelierele de lucru în cercurile de studenți. Cristian Ormindean a abordat tema „Oportunități Orizont 2020 și Horizon Europe”, prezentându-le studenților șansele antreprenoriale pe care le-ar avea dacă ar alege să aplice la programele comunitare de finanțare. Pe lângă acestea, domnul Ormindean a accentuat importanța modelului de afaceri, care ar trebui gândit în așa fel încât să poată fi replicat în străinătate. Au fost date unele exemple de bariere de internaționalizare care nu le-au permis unor mari companii să atace piețele externe din cauza obiceiurilor diferite de consum, dar și cazuri de succes unde produse aparent banale, cum ar fi salata „la pachet” (sau, mai bine spus, „la cutie”), au putut depăși obstacolele culturale.
Cristian Ormindean a revenit și asupra ideii de inovare, amintind că majoritatea inovării nu vine din invenții mari, ci din simple reamenajări ale conceptelor existente, oferind ca exemplu iPhone-ul pentru care, în mare măsură, Apple a preluat tehnologii deja existente, dar a avut inspirația de a le aranja într-un concept nou, al folosirii unui gest tactil – swipe-ul – pentru a controla un sistem de operare.
Doamna profesor Mihaela-Cornelia Dan, al cărei atelier s-a intitulat „Provocările antreprenoriatului în România astăzi”, și-a bazat rundele de discuții pe experiențele proprii ale studenților în afaceri, deschizând mini-atelierele prin a-i întreba pe studenți câți dintre ei au avut deja experiențe antreprenoriale, fie cu propria afacere, fie ca voluntari. Pronind de la aceste realități, discursurile au fost conduse înspre încurajarea tinerilor de a se lansa în afaceri și de a nu se lăsa demotivați de impasurile birocratice care ar putea apărea, ele trebuind privite mai degrabă ca un dat ce trebuie asumat decât ca o primejdie.
Ioan Ciupercă a discutat despre „Promovarea contactelor de afaceri la nivel european și global”, prezentându-le studenților posibilitatea pe care o au de a-și înregistra afacerea în evidența EEN prin intermediul unui formular tip, care ulterior depunerii va fi analizat de către experții rețelei și va fi împerecheat cu alte firme din baza de date, astfel încât afacerile din diferite țări să fie puse în legătură pentru a demara cooperări transfrontaliere. Nu în ultimul rând, Gabriel Spiridon și Eugen Pop au discutat despre „Internaționalizarea profilului IMM-urilor prin intermediul rețelei EEN și sisteme informaționale pentru dezvoltarea afacerilor”, prezentându-le studenților variante prin care își pot internaționaliza afacerea.
Concluzii
La finalul celor două ore ale evenimentului, oratorii au putut trage câteva concluzii referitoare la antreprenoriatul din România, în special cel studențesc. Astfel, în ciuda unor nefuncționalități sau invidii existente pe piața autohtonă, șansele de a face antreprenoriat de succes sunt în continuare mari, aici intervenind și ajutorul ce poate fi pus la dispoziție prin programele Horizon 2020, care, pe lângă finanțare, oferă și o vastă bază de date cu privire la afacerile făcute în Uniunea Europeană, ceea ce s-ar putea dovedi util la studiile de cercetare a pieței.
Una dintre ideile reafirmate, însă, la majoritatea participanților, a fost că tinerii antreprenori trebuie să depășească teama de eșec, o teamă care, din păcate, încă este vizibilă la nivel local, în special din cauza unei percepții distorsionate a altora. Faptul că societatea românească s-a obișnuit să critice eșecul (nu doar în afaceri, ci și în context social, mai larg) nu face decât să crească riscul de apariție a inhibiției, ceea ce i-ar putea demotiva pe unii tineri. Însă, cei mai mulți antreprenori, de la cei mai mici până la cei mai mari, din țară sau din străinătate, vor spune că din eșec se învață și că, uneori, pentru a ajunge la afacerea de succes este necesară o trecere prin nerealizări preliminare.
„Workshop – Cum să devii antreprenor”
27 noiembrie 2018
Orele 14:45 – 17:00 (2h15)
Sala 4007, Clădirea Victor Slăvescu, Calea Griviței 2-2A
Participanți: 40
Album foto disponibil AICI
No responses yet